Prin diminuarea ratei de bază de la 9% la 8%, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a transmis pieţei un semnal privind reducerea costului banilor. Despre aceasta a declarant preşedintele Comitetului de Conducere al celei mai mari instituţii financiare din ţară - "Moldova Agroindbank" (MAIB), Serghei Cebotari, într-un interviu acordat în exclusivitate agenţiei INFOTAG.
Bancherul a spus că, prin diminuarea ratei de bază, autoritatea de reglementare dă de înţeles că în timpul apropiat se aşteaptă la o temperare a inflaţiei, fapt ce oferă premise pentru reducerea ratelor dobânzilor la depozite, dar şi la credite.
"Pe parcursul anului 2017, în bancă am revizuit de câteva ori în descreştere politica dobânzilor, în special în ceea ce ţine de acordarea aşa-numitelor credite de importanţă socială pentru persoanele fizice, precum şi a creditelor pentru sectorul real al economiei, menite să dea un impuls pentru creşterea economiei şi a PIB-ului", a menţionat Serghei Cebotari.
Potrivit lui, ultimele hotărâri ale BNM vor reduce presiunea excesivă asupra lichidităţii curente a băncilor, fapt care se va reflecta pozitiv, în timpul apropiat, asupra portofoliului de credite, care, în anul curent, din motive obiective, avea o tendinţă permanentă spre diminuare.
"Rata de bază de 8% şi indicele inflaţiei anuale, care sunt aproximativ la acelaşi nivel, reprezintă un argument obiectiv pentru diminuarea progresivă a dobânzilor la depozite. Ulterior această politică a băncilor va avea un impact şi asupra condiţiilor de creditare, care vor deveni mai atractive. Graţie stabilităţii pe piaţa financiară, ratele la credite în moneda naţională vor corespunde situaţiei reale şi costului banilor pe piaţă. De altfel, multe bănci oferă deja sectorului real al economiei mijloace financiare, cu o dobândă ce se apropie de 10% sau chiar sub 10%, în funcţie de nivelul riscului de credit", a menţionat Cebotari.
Întrebat cât de stabilă şi durabilă va fi tendinţa de reducere a ratelor dobânzilor, preşedintele Comitetului de Conducere al MAIB a remarcat câţiva factori, care, în opinia sa, vor avea un impact direct sau indirect asupra costului mijloacelor financiare atrase de la populaţie, precum şi asupra dobânzilor la creditele plasate de bănci în sectorul real al economiei.
În sectorul bancar va fi eliberată o lichiditate suplimentară din contul ieşirii băncilor din certificatele BNM, a căror rentabilitate constituie acum 8%, iar în cazul reducerii în continuare a ratei de bază, indicele acesteia, la fel, va fi în descreştere.
"Teoretic, putem presupune că pe termen scurt o parte din mijloacele eliberate din certificate vor ajunge pe piaţa valorilor mobiliare, fapt ce ar determina diminuarea rentabilităţii acestora sau, cel puţin, nu va permite să crească rata din cauza cererii sporite la hârtiile de valoare ale statului", presupune bancherul.
Totuşi, principal direcţie, către care “vor fi orientate” resursele lichide ale băncilor, va fi sectorul real al economiei. Acesta va da un adevărat impuls creditării, creşterea căreia va devein vizibilă deja la finele celui de-al treilea trimestru al anului 2017.
Referitor la creşterea portofoliului de credite al băncilor, o importanţă şi o actualitate deosebită va avea şi Direcţia Retail.
"Creditarea abundentă a persoanelor fizice sporeşte puterea de cumpărare a populaţiei, fapt ce va avea un impact pozitiv asupra consumului intern al ţării, care va învigora toate sectoarele economiei. Iată de ce acum este importantă “trezirea” acestui segment", a remarcat Cebotari.
Potrivit lui, MAIB a fost un pionier al pieţei în acest domeniu, creând pentru categoria respectivă de clienţi un program de creditare atrăgător şi suficient de avantajos.
"Menţinerea stabilităţii pe piaţa financiară, dar mai ales a imuabilităţii principalilor indicatori ai pieţei - rata de bază, inflaţia, rezervele obligatorii ale băncilor - va trebui să transforme această tendinţă în una durabilă şi ireversibilă. Băncile dispun de rezerve evidente - lichiditate înaltă de până la 50%, norma fiind de 20%, norma rezervelor obligatorii la mijloacelor atrase în lei moldoveneşti este de 40%, iar norma rezervelor la mijloacele atrase în valută străină este de 14%. În condiţiile unei pieţe stabile, regulatorul ar putea diminua treptat norma rezervelor obligatorii", a spus preşedintele BNM.
Totodată, bancherul a recunoscut că factorii ce reţin "creşterea creditării" vor fi creditele neperformante, precum şi diferite riscuri, pe care băncile le vor putea identifica şi analiza mai profund şi multilateral, în condiţiile reformei sistemului bancar, implementate de BNM în baza recomandărilor BASEL III.
"Ţinând cont de aceşti factori, aşa indicatori, precum "profit", "rentabilitatea capitalului" şi "rentabilitatea activelor" rămân indicatori de bază. Totodată, pentru bănci la fel de importantă este calitatea portofoliului de credite şi "formarea fondurilor de risc". În condiţiile schimbărilor prin care trece sistemul bancar, acestea au o importanţă primordială, deoarece impun managementul să aibă o abordare mult mai profundă la evaluarea riscurilor, ţinând cont de numeroşi factori", a spus Serghei Cebotari.
Pe 28 iunie, Comitetul executiv al BNM a decis să diminueze rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt, de la 9% până la 8% anual. Cu 1 p.p. a fost diminuată rata de dobândă la creditele overnight, până la 11% şi la depozitele overnight, până la 5%.
În acelaşi timp, norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă a fost menţinută la nivelul de 14%, iar norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă - la nivelul de 40%.
Bancherul a spus că, prin diminuarea ratei de bază, autoritatea de reglementare dă de înţeles că în timpul apropiat se aşteaptă la o temperare a inflaţiei, fapt ce oferă premise pentru reducerea ratelor dobânzilor la depozite, dar şi la credite.
"Pe parcursul anului 2017, în bancă am revizuit de câteva ori în descreştere politica dobânzilor, în special în ceea ce ţine de acordarea aşa-numitelor credite de importanţă socială pentru persoanele fizice, precum şi a creditelor pentru sectorul real al economiei, menite să dea un impuls pentru creşterea economiei şi a PIB-ului", a menţionat Serghei Cebotari.
Potrivit lui, ultimele hotărâri ale BNM vor reduce presiunea excesivă asupra lichidităţii curente a băncilor, fapt care se va reflecta pozitiv, în timpul apropiat, asupra portofoliului de credite, care, în anul curent, din motive obiective, avea o tendinţă permanentă spre diminuare.
"Rata de bază de 8% şi indicele inflaţiei anuale, care sunt aproximativ la acelaşi nivel, reprezintă un argument obiectiv pentru diminuarea progresivă a dobânzilor la depozite. Ulterior această politică a băncilor va avea un impact şi asupra condiţiilor de creditare, care vor deveni mai atractive. Graţie stabilităţii pe piaţa financiară, ratele la credite în moneda naţională vor corespunde situaţiei reale şi costului banilor pe piaţă. De altfel, multe bănci oferă deja sectorului real al economiei mijloace financiare, cu o dobândă ce se apropie de 10% sau chiar sub 10%, în funcţie de nivelul riscului de credit", a menţionat Cebotari.
Întrebat cât de stabilă şi durabilă va fi tendinţa de reducere a ratelor dobânzilor, preşedintele Comitetului de Conducere al MAIB a remarcat câţiva factori, care, în opinia sa, vor avea un impact direct sau indirect asupra costului mijloacelor financiare atrase de la populaţie, precum şi asupra dobânzilor la creditele plasate de bănci în sectorul real al economiei.
În sectorul bancar va fi eliberată o lichiditate suplimentară din contul ieşirii băncilor din certificatele BNM, a căror rentabilitate constituie acum 8%, iar în cazul reducerii în continuare a ratei de bază, indicele acesteia, la fel, va fi în descreştere.
"Teoretic, putem presupune că pe termen scurt o parte din mijloacele eliberate din certificate vor ajunge pe piaţa valorilor mobiliare, fapt ce ar determina diminuarea rentabilităţii acestora sau, cel puţin, nu va permite să crească rata din cauza cererii sporite la hârtiile de valoare ale statului", presupune bancherul.
Totuşi, principal direcţie, către care “vor fi orientate” resursele lichide ale băncilor, va fi sectorul real al economiei. Acesta va da un adevărat impuls creditării, creşterea căreia va devein vizibilă deja la finele celui de-al treilea trimestru al anului 2017.
Referitor la creşterea portofoliului de credite al băncilor, o importanţă şi o actualitate deosebită va avea şi Direcţia Retail.
"Creditarea abundentă a persoanelor fizice sporeşte puterea de cumpărare a populaţiei, fapt ce va avea un impact pozitiv asupra consumului intern al ţării, care va învigora toate sectoarele economiei. Iată de ce acum este importantă “trezirea” acestui segment", a remarcat Cebotari.
Potrivit lui, MAIB a fost un pionier al pieţei în acest domeniu, creând pentru categoria respectivă de clienţi un program de creditare atrăgător şi suficient de avantajos.
"Menţinerea stabilităţii pe piaţa financiară, dar mai ales a imuabilităţii principalilor indicatori ai pieţei - rata de bază, inflaţia, rezervele obligatorii ale băncilor - va trebui să transforme această tendinţă în una durabilă şi ireversibilă. Băncile dispun de rezerve evidente - lichiditate înaltă de până la 50%, norma fiind de 20%, norma rezervelor obligatorii la mijloacelor atrase în lei moldoveneşti este de 40%, iar norma rezervelor la mijloacele atrase în valută străină este de 14%. În condiţiile unei pieţe stabile, regulatorul ar putea diminua treptat norma rezervelor obligatorii", a spus preşedintele BNM.
Totodată, bancherul a recunoscut că factorii ce reţin "creşterea creditării" vor fi creditele neperformante, precum şi diferite riscuri, pe care băncile le vor putea identifica şi analiza mai profund şi multilateral, în condiţiile reformei sistemului bancar, implementate de BNM în baza recomandărilor BASEL III.
"Ţinând cont de aceşti factori, aşa indicatori, precum "profit", "rentabilitatea capitalului" şi "rentabilitatea activelor" rămân indicatori de bază. Totodată, pentru bănci la fel de importantă este calitatea portofoliului de credite şi "formarea fondurilor de risc". În condiţiile schimbărilor prin care trece sistemul bancar, acestea au o importanţă primordială, deoarece impun managementul să aibă o abordare mult mai profundă la evaluarea riscurilor, ţinând cont de numeroşi factori", a spus Serghei Cebotari.
Pe 28 iunie, Comitetul executiv al BNM a decis să diminueze rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt, de la 9% până la 8% anual. Cu 1 p.p. a fost diminuată rata de dobândă la creditele overnight, până la 11% şi la depozitele overnight, până la 5%.
În acelaşi timp, norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă a fost menţinută la nivelul de 14%, iar norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă - la nivelul de 40%.
