Что такое бизнес-инкубаторы и как они помогают предпринимателям

Предпринимательство - это сложный, увлекательный мир, полный возможностей и вызовов. По статистике, 52 % новых предприятий прекращают свою деятельность в первый год работы по таким причинам, как нехватка ресурсов, недостаток знаний, отсутствие навыков предпринимателя справляться с различными проблемами, отсутствие мотивации двигаться вперед и другие.

Если вы хотите стать предпринимателем, вы можете получить поддержку в первый год ведения бизнеса через различные проекты, программы и специализированные организации.

Среди них - бизнес-инкубаторы, о которых мы расскажем в этой статье, написанной совместно с Татьяной Букос, руководителем Центра Услуг Pro-business и Образования «SMARTLab ASEM», координатором Бизнес-инкубатора, тренером и ментором в программах обучения предпринимательству.

Бизнес-инкубаторы - организации, которые оказывают поддержку предпринимателям на ранних стадиях развития бизнеса. Помимо предоставления производственных помещений и различных условий, необходимых для ведения бизнеса, инкубаторы предлагают жизненно важные для стартапов ресурсы, такие как программы обучения и консультирования по вопросам предпринимательства, индивидуальное наставничество, возможность налаживания контактов и доступ к инвесторам.

В чем разница между бизнес-инкубаторами, акселераторами и HUB-ами

Эти типы организаций занимаются поддержкой бизнеса, но имеют разные цели и функции:

  1. Бизнес-инкубаторы направлены на поддержку бизнес-идей на ранних стадиях, пока они не станут достаточно прочными для самостоятельной работы.
  2. Акселераторы - это более интенсивные программы, обычно непродолжительные (3-6 месяцев), которые направлены на ускорение роста существующих предприятий, часто за счет финансовых инвестиций и интенсивного коучинга. Они подходят для стартапов, у которых есть определенный продукт или услуга и которые стремятся к быстрому росту.
  3. HUB (или коворкинг-пространства) - это места для совместной работы, объединяющие предпринимателей, фрилансеров и творческих людей из разных областей. Хотя они не всегда предлагают наставничество или прямое финансирование, это отличные места для общения и обмена идеями.

Виды бизнес-инкубаторов

В зависимости от преследуемых целей, а также от субъектов, которые ими руководят, и способа организации, бизнес-инкубаторы можно разделить на несколько категорий, некоторые из которых приведены ниже:

  1. Университетские инкубаторы: они связаны с университетами и нацелены на коммерциализацию продуктов, разработанных на основе результатов исследований университетских лабораторий, или на поддержку бизнеса, созданного студентами.
  2. Корпоративные инкубаторы: инициируются компаниями для разработки новых продуктов в определенных областях. Эти инкубаторы оказывают поддержку в разработке новых продуктов сотрудниками компании или сторонними лицами. Продукты, разработанные в инкубаторах, могут стать частью предложения компании, а прибыль от продаж будет делиться между предпринимателем и компанией-инкубатором.
  3. Социальные инкубаторы: направлены на поддержку социальных предприятий, которые стремятся решить социальные, культурные или экологические проблемы с помощью предпринимательского подхода.
  4. Технологические инкубаторы: специализируются на поддержке технологических стартапов, предоставляя доступ к передовым техническим ресурсам, специальному наставничеству и связям с технологическими отраслями.
  5. Виртуальные инкубаторы: оказывают удаленную поддержку в развитии бизнеса через онлайн-платформу, не предоставляя физического рабочего пространства.

Основной целью каждого типа инкубаторов является поддержка и ускорение роста бизнеса на ранней стадии, даже если они различаются по специфике услуг, предлагаемых ресурсов или категориям предпринимателей, с которыми они работают.

Как вы думаете, какой тип инкубатора лучше всего подойдет для вашей бизнес-идеи?

другие новости

Pavel Zingan, într-un interviu cu Ana Nicolaescu, fondatoare și administratoare NGA Contabilitate, pentru rubrica „Educație antreprenorială”, susținută de maib edu. Ana, vreau să discutăm despre colaborarea cu maib în ceea ce privește educația financiară pentru antreprenorii din Republica Moldova. În cadrul ultimului seminar despre impozitul pe venit pentru persoanele fizice au participat peste 200 de persoane. Sunt sigur că fiecare participant ar fi interesat să afle mai multe despre compania pe care o administrezi, întrucât ai putea fi un potențial partener. NGA Contabilitate prestează servicii de contabilitate? Da, dar nu numai. Oferim servicii de contabilitate, servicii de audit fiscal, servicii de audit de proces și oferim, de asemenea, un serviciu de externalizare a contabilității. Câți angajați are compania? Douăzeci de specialiști, care prestează servicii pentru 130 de clienți persoane juridice. Vreau să precizez care este legătura dintre serviciile de audit și cele de contabilitate. O companie are nevoie de licență pentru a presta astfel de servicii? Voi face o scurtă incursiune în acest subiect ca parte a procesului de educație financiară pentru antreprenori. Recent, o companie cu cifra de afaceri de 230 de milioane de lei anual s-a adresat la noi pentru efectuarea unui audit fiscal. Pentru noi, auditul fiscal este un serviciu de perspectivă, pe care îl dezvoltăm în mod activ. Totodată, pentru companiile mari este o modalitate de a reduce riscurile unor posibile sancțiuni fiscale - de a face un audit la închiderea exercițiului financiar, întrucât suntem responsabili și din punct de vedere financiar pentru rezultatele auditului. Astfel, lucrând cu această companie, am găsit un raport privind activitatea companiilor de audit din Moldova pentru anul 2022. Datele din raport m-au surprins și m-au făcut să mă gândesc că, ținând cont de parcursul european al Republicii Moldova și alinierea legislației naționale la cea europeană, statul și companiile ar trebui să acorde mai multă atenție acestui domeniu. În prezent, în Moldova sunt doar 190 de auditori autorizați. Companiile nu au nevoie de licențe de audit? Nu. O întreprindere trebuie doar să fie înscrisă în registru, iar licențele sunt obținute de către specialiști, care semnează rapoartele de audit. Astfel, dintre cei 190 de auditori licențiați, 24 nu lucrează, iar 20 și-au suspendat activitatea. Astfel, reiese că sunt aproximativ 150 de auditori care lucrează. Potrivit raportului, veniturile totale ale companiilor de audit au fost de 230 milioane de lei, iar serviciile de audit direct au constituit 90 milioane de lei. Asta înseamnă că un auditor a prestat, în medie, servicii în valoare de 600 000 de lei, adică mai puțin de 3 000 de euro pe lună. Pentru comparație, o singură companie din sectorul agricol are o cifră de afaceri mai mare decât toate companiile de audit din țară împreună. Consideri că serviciile de audit sunt subevaluate pe piața locală? Foarte subestimate. Un aspect negativ este faptul că auditurile sunt în mare parte de ordin formal. Conform legislației, o mare parte din companii, pe lângă bănci și instituții financiare, trebuie să fie supuse auditului. Sunt trei criterii - numărul de angajați mai mare de 50 de persoane, valoarea activelor companiei depășește 127 de milioane și veniturile sunt mai mari de 63 de milioane pe an. În cazul în care cel puțin două criterii depășesc aceste plafoane, compania trebuie să treacă un audit anual. În anul 2022, au fost efectuate 3 240 de „misiuni de audit”. Comparând această cifră cu cea de 90 de milioane de euro pentru serviciile de audit, rezultă că o astfel de misiune a costat mai puțin de 1 500 de euro, ceea ce înseamnă că verificările au fost probabil destul de superficiale. Consider că auditul ar trebui să fie un element important al activităților antreprenoriale. O întrebare despre serviciile de contabilitate. Care este volumul acestora în Moldova? Nu există o statistică în acest sens. Fără îndoială, această piață este mult mai mare decât piața serviciilor de audit. Dar mă bucur că există concurența, care contribuie la creșterea calității serviciilor, iar antreprenorii au numai de câștigat. În ceea ce privește NGA, misiunea companiei este creșterea nivelului de educație financiară a antreprenorilor din Moldova. Colaborarea cu maib în domeniul educației financiare a fost inițiată datorită intereselor comune? Exact. Lucrând cu clienții, am trecut de la nivelul de educație financiară a managerului la nivelul finanțelor personale. Practica declarării surselor indirecte de venit a fost introdusă în Moldova deja de 13 ani, iar antreprenorii se confruntă tot mai des cu obligativitatea de a prezenta documente confirmative privind sursele personale de venit. Băncile monitorizează acest aspect, de aceea am decis să organizăm seminare la acest subiect. La ultimul seminar la care a participat și EBA, au fost peste 200 de oameni, iar sesiunea de întrebări a durat mai mult de trei ore, față de o oră și jumătate, planificate inițial. Planifici să dezvolți acest subiect? Cu siguranță, voi reveni la subiect. Dar am pregătit două teme noi pentru viitorul apropiat. Care? Din 2024, în Moldova a fost introdus un nou mecanism fiscal cu privire la prețurile de transfer. Despre ce prețuri este vorba? În cazul unui grup de companii afiliate, pot exista abuzuri, atunci când în cadrul grupului, la calcule, se folosesc prețurile de transfer, în loc de prețurile de piață, care sunt favorabile grupului, dar care conduc la evaziune fiscală. Practica controlului prețurilor de transfer a apărut în anii '60 ai secolului trecut în SUA și s-a răspândit ulterior în Europa. Republica Moldova a fost una dintre puținele țări din Europa în care această practică nu era în vigoare. În prezent, inclusiv la solicitarea Fondului Monetar Internațional, grupurile de companii afiliate care au tranzacții interne între 20 și 50 de milioane de lei pe an, vor depune o declarație specială până la 25 martie a anului următor, iar dacă tranzacțiile depășesc 50 de milioane de lei, va fi deschis un dosar special. Companiile vor trebui să demonstreze că tranzacțiile din cadrul grupului au fost efectuate la prețuri de piață, inclusiv atunci când printre companiile afiliate se regăsesc companii din străinătate. Ai spus „două” subiecte... Un seminar dedicat celui de-al doilea subiect va avea loc probabil la începutul toamnei. Vom discuta despre noua lege privind circulația numerarului, care va intra în vigoare la 1 februarie 2025. Legea impune o reglementare strictă a fluxurilor de numerar. De exemplu, plata dividendelor în numerar către toți fondatorii nu poate depăși 100 000 de lei pe an. Astfel, chiar și persoanele fizice vor fi obligate să facă deconturile prin intermediul unei bănci dacă tranzacția depășește 1 370 000 de lei, adică prețul mediu al unui apartament. Se pare că este mult de lucru în domeniul educației. Îți doresc succes și perseverență pentru a continua. Este un domeniu necesar pentru antreprenorii din Moldova.

Acest site folosește cookies. Prin continuarea navigării, îți exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor.

Ok